Zi de vara pana-n seara

Da de unde!
No, nu imi iau umbrela, ce dracu! Urasc sa car dupa mine acel accesoriu, si, pe deasupra, nu ma descurc cu ea daca incepe sa bata vantul. Intotdeauna am rupt umbrelele sau le-am dat peste cap, iremediabil de multe ori. Ok…hai, d-acasa nu mai stau s-o iau la trap, ci sar repede in autobuz. Ma asteptam sa fac in jur de 20 de minute, ca asa e la noi de obicei. Pe jos fac 8-10 minute, cu RATB-ul 20…de obicei luni si in zilele ploioase. Doar ca vad ca azi am ajuns la metrou in timp record: 6 minute. Wow…e ceva. In metrou totul ok, daca facem act de ignorare pentru chinezoii aia de la politehnica.

La 1 Mai e altceva. Imi facusem tot drumul sperante ca de acolo pana dincolo (sau de la mine pan-la tine) e destul de mult, si poate in partea aialalta a Bucurestiului nu ploua. Mda. Am iesit, si intr-adevar, nu ploua. Turna. Nu cu galeata, cu bascultanta, nu stiu cu ce dracu, da ploua de rupea. Imi trag repede gluga pe cap, si o iau voiniceste pe jos. Nu stiu cum dracu am avut norocu asta, da a batut vantul numa’ din fata. Aveam de ales: sa merg cu fata si sa ma ud la … asa, sau sa merg cu spatele, sa mi se ude curu’ si sa stau jos pe ud toata ziua. Ok, deci merg cu fata, ca asa e normal.

Ajung cu chiu cu vai la servici. Curca plouata de care face lumea misto era mic copil pe langa mine. Dar asta e … Intru in birou si observ ca s-a intamplat ce nu imi doream. Se udasera blugii in zona buzunarelor, telefoanele erau ude vai de mama lor, unu se inchisese, si colac peste pupaza am luat-o in freza. Hai mai in gluma sa ma duc la baie sa imi storc si gluga. Jur, a curs apa din ea cat sa umplu un pahar, nu alta. Ma intorc la birou, ma asez pe scaun. Dupa 3 incercari, in care nu am reusit sa ma asez cumva ca sa nu simt blugii uzi pe mine. Uzi pana la glezne.
Si m-a luat asa o frica de recele pe care il simteam, ca am mai patit asa odata, acu’ vreo 3 ani, pe partie, si m-am rugat de tata 2 zile sa imi cumpere vaselina sa dau la genunchi, ca scartaiau sa zici ca e metal pe metal. Mi-au cazut si vreo 2 piulite ruginite atunci.

OK, trece vremea, se apropie pauza, cu (mult) timp inainte ies sa imi fac o ciocolata calda. Si sa o beau si io, ca tot omul, pe balcon. Balcon care logic ca era ud si vai de steaua lui. De nu m-a luat un frig sora cu coma, am clantanit vreo 10 minute dupa care am intrat la cadurica. Nu cred ca mi-ar fi fost mai bine daca imi puneam si jacheta pe mine…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: