Archive for April, 2009

Continuarea aberatiilor – incet, dar bine

Posted in Imaginar on April 22, 2009 by dustsoul

Woooow…a trecut ceva vreme de cand nu am mai scris pe-aici ceva. Sorry, lipsa de timp…mi-au amintit unii de pagina asta, ca aproape uitasem. Intre timp…s-au intamplat multe, nici nu prea am cum sa povestesc tot.

Ma rog, pana una-alta, a trecut Pastele. Nu ca as fi marele credincios, dupa cum multi au citit intr-un post mai de de mult. Unii au fost de acord, altii nu. Ma rog, a trecut si postul, foarte greu dealtfel. Nu ca as fi tinut, sa nu ma intelegeti gresit.

Foarte interesant faptul ca am fost la munte cu colegii de la serviciu – un teambuilding marca proprie – dar, ce voiam sa zic de fapt, este ca am fost muscat. Nu de urs, nu de lup, nici de caine. De o gasca. Sau gascan, dracu stie ce-o fi fost. S-a pus bivolu’ in fata usii, si cand sa intru – hop de picior! Si normal ca eram in pantaloni scurti…cu toate ca afara era noapte si zapada, dar nu mai conteaza. Hai…radeti si voi. Ca au ras si altii, dar sa stiti ca doare! Si vorbesc foarte serios. Dar na…ce sa stie lumea crescuta in Bucuresti (jking).

Alte lucruri interesante…dureros, dar adevarat, nu prea am mai deschis Photoshop-ul. Am avut cate ceva de facut pentru serviciu (logic ca nu le pot posta aici, Vlad!) dar in rest…mi s-a cam taiat. Si de scris, de cand imi storc creierii pentru eurogamer.ro m-a cam lasat inspiratia pentru scis p-aicisa. Ma rog, m-am facut de ras.

Stupid, dar adevarat, mi-am facut si ochii praf si pulbere la munte, m-am bronzat pe forma castii si – logic – mi-am uitat ochelarii de ski acasa, asa ca am ajuns cu niste ochii rosii – a, despre asta am mai scris. Ok, deci am un reper…stiu ce s-a intamplat. Pentru ca pana una-alta, nu prea stiu nici in ce data suntem. Stiu doar ca e prima (iar) zi de facultate, si … dar test la psiho. Abia astept. Ma duc din simplul fapt ca nimeni nu stie nimic, deci nu as fi in plus, desi materia in sine imi place, iar daca ne da chestii cu compunere libera, ii sparg pe toti…can’t wait.

Si cam atat deocamdata, ar cam fi cazul sa ma duc la masa. Nu de alta, dar chiar mi-e foame. Pace!

Aberatii inutile

Posted in Cugetari inutile on April 2, 2009 by dustsoul

Surprinzator si stupid, a trecut ceva vreme in care nu am mai intrat pe-aici decat sa  citesc comentariile. Ok, toate bune si frumoase, nu am timp nici sa mor, torrentii nu merg bine si abia apuc sa descarc ce imi trebuie pentru euroGamer, si pana una-alta s-au strans multe chestii interesante.

Pai, sa incepem cu prostia magica pe care o detin in ultima perioada. Am fost sambata la munte; soare, frumos, zapada de 2 metri (desi pot sa jur ca avea si mai mult, pe alocuri), casca pusa pe cap. Dar, ochelarii uitati acasa. M-a batut soarele de nu mai stiam cum ma cheama, m-am bronzat (un model destul de haios, fie-vorba). Doar ca ochii nu au dus-o atat de bine, si i-am ars in cel mai frumos stil posibil. Nu aveam nici macar un firicel alb pe ochi. Rosu, rosu, daca aveti in minte o pereche de ochi de betivi de la coltul strazii…ei bine, aia erau mici copii pe langa mine (daca tot veni vorba, ma duc sa imi pun niste picaturi in ochi).

A fost si Earth Hour, si eram foarte fericit ca voi reusi sa contribui la sanatatea planetei, imi facusem prieteni emoKids, cat sa am cu cine sta, si le cumparasem si lame. Din pacate, am ajuns de la munte cand incepuse deja distractia, dus, masa, alea-alea asa ca am tinut cam peste tot luminile aprinse. Oricum, lume multa nu prea s-a implicat, mai avem si noi de asteptat pana ne civilizam. Si, oricum…ce au salvat baietii pe plan energetic, au consumat in zilele urmatoare, cu iluminatul public, ca se aprinde de la 6, cand inca e lumina sa vada si orbii. Ma rog…dupa cum spuneam, civilizatie si creier. Poate o sa apucam si noi sa facem ceva cu viata asta pana nu se stinge toata omenirea.

Altceva? Pai, pretul la taxiuri vad ca a scazut. A, ok, am mai scris asta. Sorry, dar chiar m-a marcat…va dati seama, fix acuma cand sunt preturile la pamant, eu merg cu metrorex-ul. La naiba’n puii mei (marca PrimaTV). Cam atat, ca tocmai ziceam ca nu am timp nici sa mor. Si, nici bani, deci tre’ sa mai stau in viata putin.